Resurse educative pentru copii de 3–6 ani Resurse gratuite Blog educațional
Descarcă 10 activități gratuite

7 experimente de iarnă pentru preșcolari

3–6 aniIarnă și gheațăExperimenteȘtiință și observare

Aceste experimente de iarnă pentru preșcolari folosesc apă, gheață și materiale obișnuite pentru a exersa predicția, observarea și formularea unei concluzii simple. Copiii de 3–6 ani nu trebuie să memoreze explicații complicate; important este să pună întrebări și să compare ceea ce au crezut cu ceea ce s-a întâmplat.

IORA EducationalActualizat 22 septembrie 2026~6 min de citire

Experimentele sunt concepute pentru lucru cu un adult și se pot integra în selecția IORA de experimente pentru copii.

Recomandarea educatoarei

Regula de bază: adultul pregătește gheața și gestionează sarea, colorantul și congelatorul. Copiii observă și manipulează numai în condiții sigure. Materialele nu se gustă.

Cuprins
  1. Înainte de fiecare experiment
  2. Unde se topește gheața mai repede?
  3. Ce face sarea pe gheață?
  4. Plutește sau se scufundă cubul de gheață?
  5. Apa ocupă mai mult loc când îngheață?
  6. Ce material păstrează gheața mai mult timp?
  7. Cum se amestecă două culori prin topire?
  8. De unde apar picăturile pe un recipient rece?
  9. Cum înregistrăm observațiile
  10. Adaptări pe vârste
  11. Reguli de siguranță
  12. Întrebări frecvente

Înainte de fiecare experiment

  1. prezintă întrebarea într-o propoziție;
  2. arată materialele și verifică siguranța;
  3. invită copilul să facă o predicție;
  4. schimbă o singură condiție atunci când comparați;
  5. observați fără grabă;
  6. formulați împreună ce s-a întâmplat.

Pentru un context sezonier mai amplu, combină investigațiile cu activități de iarnă pentru copii.

1. Unde se topește gheața mai repede?

Materiale

Două cuburi de gheață apropiate ca mărime, două farfurii din plastic și două locuri sigure cu temperaturi diferite, de exemplu o masă din cameră și un pervaz interior mai rece.

Pași

  1. Așază câte un cub pe fiecare farfurie.
  2. Copilul prezice unde se va topi primul.
  3. Verificați la intervale egale și descrieți schimbările.
  4. Comparați cantitatea de apă rămasă.

Ce observăm: într-un loc mai cald, gheața primește energie termică mai repede și trece din stare solidă în apă. Pentru preșcolari este suficient: „Căldura ajută gheața să se topească”.

2. Ce face sarea pe gheață?

Materiale

Două bucăți de gheață într-o tavă, o cantitate mică de sare și o linguriță manevrată de adult.

Pași

  1. Lăsați o bucată de gheață simplă.
  2. Adultul presară puțină sare pe cealaltă.
  3. Copiii prezic și urmăresc suprafețele câteva minute.
  4. Observați șanțurile și apa formată.

Ce observăm: sarea scade temperatura la care apa îngheață, astfel încât suprafața începe să se topească. Nu este nevoie de formula științifică; comparația vizibilă este obiectivul.

Siguranță: adultul pune și strânge sarea. Copiii nu ating ochii și se spală pe mâini după activitate.

3. Plutește sau se scufundă cubul de gheață?

Materiale

Un bol transparent din plastic, apă la temperatura camerei, un cub mare de gheață și un prosop pentru eventualele picături.

Pași

  1. Umple parțial bolul și marchează mental nivelul apei.
  2. Copilul prezice dacă gheața va pluti.
  3. Așezați cubul și observați partea rămasă deasupra apei.
  4. Reveniți după topire și discutați transformarea.

Ce observăm: gheața este mai puțin densă decât apa lichidă și plutește. Cu cei mici, spune simplu că apa înghețată ocupă spațiul într-un mod diferit.

4. Apa ocupă mai mult loc când îngheață?

Materiale

Două recipiente mici și flexibile din plastic, apă, bandă adezivă pentru marcaj și acces la congelator pentru adult.

Pași

  1. Toarnă apă până la jumătatea recipientului.
  2. Marchează nivelul pe exterior.
  3. Lasă recipientul deschis și așază-l drept în congelator.
  4. Adultul îl scoate, iar copiii compară gheața cu marcajul.

Ce observăm: apa se dilată când îngheață, iar nivelul poate urca. Nu umple și nu închide recipientul: expansiunea poate deforma ori sparge un recipient nepotrivit. Nu folosi sticlă.

5. Ce material păstrează gheața mai mult timp?

Materiale

Trei cuburi asemănătoare, trei recipiente din plastic și materiale de învelire sigure: o bucată de material textil, hârtie și folie cu bule. Nu folosi materiale necunoscute sau fibre care se desprind.

Pași

  1. Învelește separat fiecare recipient.
  2. Copiii prezic ce protecție va încetini topirea.
  3. Așezați recipientele în același loc.
  4. Verificați simultan și comparați cuburile.

Ce observăm: unele materiale reduc transferul de căldură mai bine decât altele. Folosește cuvântul „izolație” doar după ce copiii descriu rezultatul în propriile cuvinte.

6. Cum se amestecă două culori prin topire?

Materiale

Două cuburi de gheață colorate diferit cu o cantitate mică de colorant alimentar, o farfurie albă adâncă și mănuși pentru adult, dacă este necesar.

Pași

  1. Așază cuburile la mică distanță.
  2. Copiii prezic ce culoare va apărea când apa se întâlnește.
  3. Observați topirea fără să agitați farfuria.
  4. La final, mișcați ușor recipientul și comparați.

Ce observăm: apa colorată se răspândește, iar culorile se pot combina. Experimentul este despre schimbare și amestec, nu despre obținerea unei nuanțe exacte.

Siguranță: colorantul poate păta. Gheața experimentală nu se mănâncă, chiar dacă s-au folosit ingrediente alimentare.

7. De unde apar picăturile pe un recipient rece?

Materiale

Un recipient metalic sau din plastic, câteva cuburi de gheață, apă rece și o lavetă. Evită sticla și marginile ascuțite.

Pași

  1. Șterge exteriorul recipientului până este uscat.
  2. Pune apa și gheața în interior.
  3. Întreabă de unde cred copiii că vor veni picăturile.
  4. Așteptați și atingeți ușor exteriorul.

Ce observăm: vaporii de apă din aer se răcesc lângă recipient și se transformă în picături. Apa nu trece prin peretele recipientului; fenomenul se numește condensare.

Cum înregistrăm observațiile

Copiii nu au nevoie de tabele complicate. Folosește o coală împărțită în „Cred că…” și „Am observat…”. Copilul desenează, alege un simbol sau dictează adultului. La 5–6 ani, poate marca ordinea în care s-au topit cuburile.

  • desen înainte și după;
  • simbol pentru repede și încet;
  • fotografie realizată de adult;
  • două obiecte așezate în ordinea rezultatului;
  • o propoziție dictată exact de copil.

Pentru alte investigații apropiate, consultă și articolul cu experimente cu apă pentru copii.

Adaptări pe vârste

3–4 ani

  • un singur contrast vizibil;
  • alegere între două predicții;
  • observare de câteva minute;
  • cuvinte precum rece, tare, apă, repede;
  • răspuns prin indicare sau gest.

4–5 ani

  • predicție formulată într-o propoziție;
  • compararea a două condiții;
  • desen înainte și după;
  • descrierea unei schimbări;
  • reluarea experimentului cu roluri.

5–6 ani

  • identificarea condiției schimbate;
  • măsurarea timpului cu ajutorul adultului;
  • ordonarea a trei rezultate;
  • explicarea dovezii observate;
  • propunerea unei variații sigure.

Alte idei selectate pe nivel se găsesc în paginile pentru 3–4 ani, 4–5 ani și 5–6 ani.

Reguli de siguranță

  • supraveghează continuu activitatea;
  • folosește recipiente stabile, fără sticlă și fără muchii ascuțite;
  • șterge imediat apa de pe podea pentru a preveni alunecarea;
  • limitează contactul prelungit al pielii cu gheața;
  • nu folosi apă fierbinte, flacără, substanțe de curățare sau sare pentru drumuri;
  • păstrează materialele departe de gură și ochi;
  • adaptează piesele la copiii care pot introduce obiecte în gură;
  • spălați mâinile și curățați suprafața la final.

Pentru o zi festivă, unele observații pot fi combinate cu activități de Crăciun fără ecran, fără a transforma experimentul într-o demonstrație decorativă.

Vrei mai multe experimente pentru preșcolari?

Explorează colecția IORA de experimente pentru copii și completează planificarea cu tema iarnă.

Experimente pentru copii
Tema iarna

Întrebări frecvente

Trebuie să explicăm termenii științifici?

Poți numi topirea, înghețarea, izolarea și condensarea, dar pornește de la observație. Termenul are sens după ce copilul a văzut fenomenul.

Este o problemă dacă predicția a fost greșită?

Nu. Predicția nu este un test. Spuneți: „Am crezut…, dar am observat…”. Diferența dintre așteptare și rezultat este chiar sursa învățării.

Putem repeta experimentele?

Da. Repetarea ajută copilul să observe mai atent. Schimbați o singură condiție și întrebați dacă rezultatul rămâne la fel.

Experimentele merg și fără zăpadă?

Da. Toate folosesc gheață pregătită de adult și pot fi realizate în interior, într-un spațiu protejat. Pentru alte propuneri sezoniere, pagina despre tema iarna poate completa planificarea.

Unele linkuri din această pagină sunt linkuri de afiliere. Dacă alegi să cumperi prin ele, IORA poate primi un comision, fără cost suplimentar pentru tine.


Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top