La începutul anului, evaluarea inițială ne ajută să vedem de unde pornește fiecare copil și ce tip de activități îi sunt potrivite în perioada următoare.
Pentru preșcolari, evaluarea nu trebuie să însemne o zi lungă cu multe fișe. Cele mai utile informații apar adesea atunci când combinăm observația, jocul, discuțiile scurte, sarcinile practice și, acolo unde este potrivit, câteva fișe educative simple.
Scopul nu este să comparăm copiii între ei, ci să înțelegem mai bine ce poate face fiecare copil în acest moment și de unde putem continua.
În evaluarea inițială putem combina:
- observația copilului în activitățile obișnuite;
- jocuri scurte de limbaj, matematică sau atenție;
- sarcini practice;
- fișe simple, adaptate vârstei;
- notarea unor observații concrete;
- păstrarea unor materiale relevante în portofoliu.
O singură fișă nu poate oferi o imagine completă. De aceea, este mai util să privim evaluarea ca pe un proces desfășurat în mai multe momente, nu ca pe un test.
Cuprins
- Pe scurt
- Ce este evaluarea inițială la grădiniță?
- Ce putem observa în evaluarea inițială?
- Fișă, observație sau joc?
- Cum poate arăta evaluarea inițială în practică?
- Cum formulăm observațiile?
- Ce putem include în portofoliul copilului?
- Exemplu de organizare a observațiilor
- Ce evităm în evaluarea inițială?
- Cum folosim informațiile obținute?
- Întrebări frecvente
Ce este evaluarea inițială la grădiniță?
Evaluarea inițială este o perioadă în care adultul observă ceea ce copilul știe deja să facă, modul în care răspunde la diferite sarcini și tipurile de activități în care are nevoie de sprijin.
La grădiniță, multe dintre aceste informații pot fi obținute în contexte firești:
- în timpul jocului;
- într-o conversație;
- când copilul sortează materiale;
- când colorează sau desenează;
- când ascultă o poveste;
- când participă la un joc de mișcare;
- când rezolvă o sarcină scurtă;
- în rutinele zilnice.
Astfel, copilul poate participa la activități obișnuite, iar adultul poate strânge informații fără să transforme întreaga perioadă într-o succesiune de probe.
O activitate izolată nu definește nivelul copilului. Oboseala, emoțiile, familiaritatea cu sarcina sau mediul nou pot influența răspunsul dintr-un anumit moment.
Ce putem observa în evaluarea inițială?
Este util să privim copilul din mai multe perspective și să evităm concluziile construite pe o singură activitate.
Limbaj și comunicare
Putem observa, de exemplu:
- dacă înțelege o cerință simplă;
- dacă denumește obiecte sau imagini cunoscute;
- dacă formulează propoziții;
- dacă răspunde la întrebări;
- dacă poate povesti pe scurt ceea ce vede într-o imagine;
- dacă participă la o conversație;
- dacă ascultă o poveste scurtă și poate spune ceva despre ea.
Matematică și logică
Putem urmări:
- sortarea obiectelor după un criteriu;
- formarea unor grupe;
- compararea unor cantități simple;
- recunoașterea unor forme sau culori;
- numărarea în limite potrivite vârstei;
- asocierea numărului cu o cantitate;
- ordonarea unor obiecte;
- identificarea unor asemănări și diferențe.
Cunoașterea mediului
Putem observa dacă copilul:
- recunoaște animale, plante sau obiecte cunoscute;
- face diferența între anumite categorii;
- descrie caracteristici simple;
- identifică elemente din mediul apropiat;
- observă schimbări sau relații simple între elemente.
Motricitate fină
Putem urmări:
- modul în care copilul ține instrumentul de scris;
- controlul mișcărilor mâinii;
- colorarea într-un spațiu delimitat;
- trasarea unor linii simple;
- modelajul;
- manipularea pieselor mici potrivite vârstei;
- decuparea, dacă aceasta este potrivită nivelului copilului.
Atenție, autonomie și participare
În activitățile zilnice putem observa:
- cât timp rămâne implicat într-o activitate;
- dacă urmărește o cerință;
- dacă cere ajutor;
- dacă încearcă să rezolve singur o sarcină;
- cum își organizează materialele;
- cum trece de la o activitate la alta;
- cât de familiarizat este cu rutinele grupei.
Fișă, observație sau joc?
Cele trei instrumente nu trebuie văzute ca alternative care se exclud.
| Instrument | Ce putem observa | Exemplu |
|---|---|---|
| Fișă | modul de înțelegere a unei cerințe, recunoaștere, asociere, trasare | copilul încercuiește obiectele dintr-o categorie |
| Observație | comportamentul copilului într-o situație firească | observăm cum sortează materialele într-un joc liber |
| Joc | aplicarea unei abilități într-un context practic | copilul așază trei mere într-un coș sau găsește perechile potrivite |
Fișa poate fi utilă, dar nu trebuie să fie singura sursă de informație.
Cum poate arăta evaluarea inițială în practică?
Observăm copilul în rutina zilnică
Primele informații apar natural: la sosire, în jocul liber, la strângerea materialelor, în timpul mesei, în discuțiile de grup și la activitățile de mișcare.
Introducem jocuri simple
Putem folosi jocuri scurte de sortare, asociere, vocabular, numărare, atenție, recunoaștere a formelor și povestire după imagini.
Propunem sarcini practice
„Așază toate obiectele roșii aici.”
„Pune câte un măr în fiecare coș.”
„Arată-mi care animal trăiește la fermă.”
Folosim câteva fișe, acolo unde sunt utile
O fișă poate confirma o observație realizată anterior. Este de preferat să aibă o cerință clară, puține elemente, imagini suficient de mari și un nivel potrivit vârstei.
Notăm observații concrete
Nu este nevoie de fraze lungi. Câteva observații clare sunt mult mai utile.
Păstrăm materialele relevante în portofoliu
Nu trebuie păstrată fiecare fișă. Alegem materiale reprezentative.
Cum formulăm observațiile?
O observație bună descrie ceea ce am văzut.
„Grupează corect obiectele după culoare, fără ajutor.”
„Numără corect trei obiecte.”
„Răspunde la întrebări simple despre imagine.”
„Are nevoie de reamintirea cerinței pentru a continua activitatea.”
„Este slab la matematică.”
„Nu este atent.”
„Este foarte inteligent.”
„Nu se descurcă.”
Ce putem include în portofoliul copilului?
Putem păstra selectiv:
- o fișă de matematică;
- o activitate de limbaj;
- un desen;
- o activitate grafică;
- o fotografie a unei construcții sau lucrări, dacă sistemul utilizat permite acest lucru;
- o scurtă notă de observație;
- o activitate realizată la începutul anului și una asemănătoare realizată mai târziu.
Exemplu de organizare a observațiilor
| Domeniu | Ce observăm | Activitate posibilă | Exemplu de notare |
|---|---|---|---|
| Limbaj | denumire și exprimare | descrierea unei imagini | „Denumeste elementele principale și formulează propoziții scurte.” |
| Matematică | sortare | sortarea unor jetoane după culoare | „Sortează corect după un criteriu.” |
| Numerație | corespondență cantitate | pune trei obiecte într-un coș | „Așază corect trei obiecte.” |
| Motricitate fină | controlul mâinii | trasarea unei linii | „Urmărește traseul cu mici abateri.” |
| Atenție | menținerea sarcinii | joc de asociere | „Finalizează sarcina cu o reamintire a cerinței.” |
| Autonomie | folosirea materialelor | activitate la masă | „Își pregătește materialele cu sprijin minim.” |
Ce evităm în evaluarea inițială?
Prea multe activități într-o singură zi
Doar fișe
Sarcini prea lungi
Compararea copiilor
Etichetele
Concluziile după o singură activitate
Cum folosim informațiile obținute?
Observațiile ne pot ajuta să alegem nivelul următoarelor activități, să formăm grupuri mici, să oferim sarcini cu niveluri diferite de dificultate, să alegem fișe mai potrivite și să urmărim progresul.
Model de evaluare inițială IORA
Explorează colecția de fișe educative organizate pe domenii și vârste, potrivite pentru evaluarea inițială și activitățile de la grădiniță.
Vezi fișele educative IORA
Primește resurse noi prin newsletter
Continuă explorarea
Întrebări frecvente
Cât durează evaluarea inițială la grădiniță?
Nu este necesar ca toate observațiile să fie realizate într-o singură zi.
Este obligatoriu să folosim doar fișe?
Nu. Observația, jocurile și sarcinile practice sunt la fel de importante.
Ce punem în portofoliul copilului?
Câteva materiale reprezentative și observații scurte.
Cum notăm observațiile?
Formulările trebuie să fie concrete și să descrie ceea ce am observat.
Ce facem dacă un copil nu rezolvă o activitate?
Revenim asupra aceleiași abilități într-un alt context.